Abia plecase când am ajuns,
Abia ajunsesem când ai vrut să plec,
Abia plecam când a venit
Sau încă nu eram plecată,
Abia uitasem că am fost când,
Abia ai înţeles că nu mai sunt.
Scriu şi cred în această formă de expresivitate care a crescut odată cu mine şi care, la un moment dat, s-a prelungit în afara mea. Scriu şi cred cu tărie în autenticitate, mai ales cea literară, ca fiind puntea peste mediocritate, către sublim.
marți, 20 august 2019
Abia
Abonați-vă la:
Postări (Atom)