Scriu şi cred în această formă de expresivitate care a crescut odată cu mine şi care, la un moment dat, s-a prelungit în afara mea. Scriu şi cred cu tărie în autenticitate, mai ales cea literară, ca fiind puntea peste mediocritate, către sublim.
duminică, 20 octombrie 2013
...
să se zvânte ploile toamnei şi distanţele, aştept, s-ajungi, să ni se confunde buzele în atingeri prelungi, graţioase... să se clatine orele în armonia lor elementară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu